A.B.

A.B.

2.26.2009

În doi...

Sunt ca doi fulgi veniți din cer,
Ca două picături de miere,
Ea-plină de mister,
El-plin de mângâiere.

Sunt unul pentru altul,
Ca ochii pentru orb,
Și străbat înaltul,
Când din priviri se sorb.

Ea fără el-durere,
Furtună-n asfințit,
El fără ea, fără putere,
Și fără soare de privit.

Dar, împreună sunt iubire,
Sunt minunate amintiri,
Îi văd plutind de fericire,
Trăind doar nobile simțiri.

Privește-i doar o clipă,
Ca murmur de izvor,
Cum stropul se-nfiripă
Și norii cântă-n cor.

Toți le cântă și-i iubesc
Și buchete de speranță
Iară eu le dăruiesc,
În ceruri o vacanță.

Am cunoscut frumosul,
Privind la voi cu drag,
Sublimul, grațiosul
Vi le aștern în prag.

În inimile voastre,
Au răsărit cântări,
Se-nalță pân' la astre,
De dragoste chemări.

Și Îmi doresc ca luna
Să vină când e greu,
Și să vă dea cununa
Spre-a vă iubi mereu.

pentru Tzitzi și George

2 comentarii:

  1. Ii stiu ii cunosc imi place de ei ca se iubesc.
    Hai Boto ca am facut si eu o rima :D
    George

    RăspundețiȘtergere
  2. nu vad rima la ceea ce a spus george. oricum , frumoasa poezia...

    RăspundețiȘtergere