A.B.

A.B.

4.26.2010

Cunoaştere geometrică

Ştiu câţi centimetri are respiraţia ta
şi ce volum dă părului tău vântul şi ploaia...
pentru că te cunosc.
Aşa cum ştiu,
că au trecut ani,
infinit de mulţi,
de când te studiez
ca pe cea mai profundă enigmă din Univers.

calcul sentimental

Ştiam că am patru mâini, şi patru ochi, şi două inimi.
Mă trezeam dimineaţa,
cu două mâini sub creştet,
cuprins de alte două,
cu doi ochi beţi de somn
şi alţi doi privindu-mă duios,
cu o inimă bătând în piept
şi alta bătând la poarta sufletului meu.
Acum mă simt olog,
deşi am două mâini, doi ochi, şi o singură inimă.

4.21.2010

matematica sentimentelor

Ce ecuaţie e-n stare
să te facă să-nţelegi
că pe cer un singur soare
te îndeamnă să m-alegi?

Cât de raţional aş fi
să-mi dau seama ce preţ ai,
făr-să stau a socoti
câte ai, şi câte n-ai.

Infinitul nu e-n stare
să-mi cuprindă nefiinţa
Însă tu, mereu o floare,
îmi trezeşti în piept dorinţa.

4.19.2010

18+

Când orice enigmă mai adânc
te cuprinde
şi orice privire aduce cu sine
răspunsuri pe care doar tu le-nţelegi.

Când totul din jur
pare să-ţi fie prieten
sau...cel mai aprig duşman
pregătit de atac.

Eşti gata să tragi în piept
Universul?
să jonglezi cu stelele înalte
şi să zbori frenetic
printre nori?

4.14.2010

văd în întuneric

Noaptea şi-a dezvelit trupul negru
şi a lăsat părul încâlcit
să acopere pământul.
Aşa, în întuneric,
tu puteai privi cerul înstelat
fără să te doară ochii.
Şi puteai să-ţi închipui
cum arată stelele
şi să mergi până la ele
fără să fii dus de mână.

4.07.2010

Despre nisip

Se cântăresc două fire de nisip.
Luate din acelaşi pământ negru.
Apoi, firul cel mai greu
se pune peste celălalt.
Aşa, ca să păstrăm legile naturii.

pe carari de fum pasii tai gonesc(cantec)

pe cărări de fum
paşii tăi gonesc
pentru-a veni în faţa
tatălui ceresc
şi-a te ruga la El

mâinile spre cer
unite-n cântec
rugător

Refren:
O,Tată din cer
speranţă dă
Tată din cer
că vei veni.

Zi de zi greşim
mai multe
dă-ne puteri
dă-ne un semn

viaţă-n dar ne-ai dat
cerul l-ai lăsat
să ştergi, să uiţi
păcate mari ce ne-au pătat
ne ţin pe veci legaţi

lumea este rea
numele tău sfânt
uitat de toţi

Refren:
O,Tată din cer
speranţă dă
Tată din cer
că vei veni.

4.05.2010

calci iarba pe note

sufletul cântă în versuri
când tu calci iarba
pe note înalte,
astfel, fiecare şoaptă
răsărită din flori,
e cântecul vieţii
ce-l cântă copacii,
şi oamenii, ades.

Purtai o eşarfă culeasă din stele

cine te-a scos în calea mea,
clipă adâncă, tăcere de stea,
de-mi pare că oamenii
sunt nişte idei
ce curg prin pustiu.

nu mai ştiu dacă sunt om
sau doar o privire,
ce fură din tine
miracole vii
ce mă fac să trăiesc.

să ştii că albastrul
ce-l port sub pleoape
e din ziua în care,
purtai o eşarfă
culeasă din stele.

inocenţă

Probabil
pentru că îmi place jocul,
încă mă mai consider copil.
Şi pentru că mă comport
ca un adult obişnuit,
mă consider un fiu pierdut.
Albul firelor de păr ar confirma
că mă aflu printre rândurile
celor bătrâni,
eu, însă, mă mai consider copil.

Bate.

Du-te până la ea
şi vezi dacă bate.
-Bate?
-Mai bate.
Dacă bate, poţi să te duci
până la mormântul părinţilor,
să-i vezi,
să pui o floare la căpătâi,
şi poate să le spui, că în curând
te vei întoarce acasă.
-Bate?
-Abia se mai aude,
un strigăt de copil,
rămas fără părinţi.
Dacă se mai aude,
mergi şi mai priveşte odată cerul
de jos,
aşa, ca pentru ultima oară.

o latură inexistentă

eşti chiar tu?
mi se pare că nu.
nu simt cum iarba
se frânge sub noi
şi nici nu aud
cum respiră norii.

credeam că vei veni tu
dar astăzi, ai venit altcineva.
crezi că mă voi îndrăgosti
de altă latură a ta?