Destinul meu l-au scris doi orbi
ce se iubeau
în alb şi negru
Am luat forma umbrei
din ochii lor goi
plini de-ntuneric şi de noroi
semăn cu tatăl meu-
necuprinsul.
Mama mea noaptea
noaptea-mi dădea
bucăţi de-ntuneric muiate în
sare
să crească negrul din mine
mare.
Mult mai bine (decat pe vremuri), poate titlul nu e cel mai potrivit, iar "tatal meu, necuprinsul" e cam eminescian.
RăspundețiȘtergere