uneori mă gândesc,
cum poți face
dintr-o pagină albă
o scriere nemuritoare?
să pui suflare de viață
peste niște rânduri
acoperite de gheață,
de gânduri...
să preschimbi soarta
unui copac tăiat pentru moarte
în slovă de foc
ce nemurirea o să poarte.
dintr-o pagină albă
să-ți faci un pământ,
și o limbă, o casă,
toate zidite pe cuvânt.
venind acasă obosit,
să-ți găsești adăpost,
sub o pagină devenită
un rost...
când te duci
în altă lume de gheață,
rămâne-o pagină albă,
care-amintește de-a ta față.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu