Zboară, puiule, zboară!
pui de cioară...
solitară...
neagră...
și amară...
Zboară dintre noi,
du-te înapoi...
între copaci goi,
Și nevoi...
ploi...
Să nu te mai văd
că iese prăpăd..
Du-te-n lumea ta,
și-odată cu ea
ia-ți și inima!
Și copacii care,
i-ai golit de floare,
umplut de "candoare",
disperare...
mare...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu